Hipertensiunea arterială la tineri: “Un tânăr cu vârsta sub 40 de ani diagnosticat cu hipertensiune arterială trebuie întotdeauna investigat suplimentar” – Dr. Șerban State, medic specialist cardiolog.

Hipertensiunea arterială este una dintre cele mai frecvente boli cardiovasculare, afectând statistic la nivel global aproape jumătate dintre persoanele trecute de vârsta de 50 de ani.

 

Netratată, hipertensiunea arterială poate duce la complicații severe atât pe termen scurt (risc crescut de accident vascular cerebral hemoragic sau infarct miocardic acut) , cât și pe termen mediu sau lung, prin afectarea așa-numitelor „organe-țintă”: cord, sistem nervos central, rinichi, ochi, vase de sânge.

 

În 90% din cazuri vorbim de hipertensiune arterială „primară” sau „esențială”, atunci când nu există o cauză bine definită, ci un cumul de factori genetici și de mediu : stil de viață sedentar, obezitate, consum excesiv de sare sau de alcool.

 

În restul cazurilor (10%), poate fi depistată o cauză de apariție a hipertensiunii arteriale.

 

Este vorba despre hipertensiunea arterială “secundară”. Atunci când avem de-a face cu un tânăr diagnosticat cu hipertensiune arterială, trebuie să ne punem o întrebare: Este într-adevăr vorba despre o hipertensiune arterială reală sau de o “hipertensiune de halat-alb”, aceea situație frecvent întâlnită în cazul tinerilor, când valorile tensionale decelate la cabinetul medical (efectul de “halat alb”) sunt discordante cu cele măsurate la domiciliu.

 

Monitorizarea ambulatorie a tensiunii arteriale pe parcursul unei zile (24 ore) cu ajutorul unui aparat numit Holter (după numele celui care în 1962 inventa un device portabil pentru monitorizarea continuă a activității electrice a inimii) permite discriminarea între cele două situații și stabilirea unui diagnostic corect, prin eliminarea efectului de „halat alb” datorat emoțiilor apărute la vizita medicală sau anticipației momentului măsurării tensiunii arteriale.

 

Trebuie să înțelegem că hipertensiunea arterială la tineri nu este un fapt comun, ci mai degrabă o raritate.

 

Dacă aceasta se confirmă, aproape întotdeauna există o cauză secundară, care trebuie investigată și tratată. Pornind de la coarctația de aortă, o malformație congenitală care presupune îngustarea aortei (vasul cel mai mare din corp) pe o anumită porțiune și ajungând la stenoza de arteră renală sau afecțiuni ale glandei tiroide, cauzele sunt numeroase, iar investigațiile recomandate sunt adaptate profilului pacientului investigat.

 

Tratarea cauzei responsabile de apariția hipertensiunii arteriale poate să ducă în timp la normalizarea tensiunii arteriale sau la scăderea necesarului de medicație antihipertensivă.

 

În concluzie, dacă ești tânăr și ai fost recent diagnosticat cu hipertensiune arterială, adresează-te medicului cardiolog!

 

El te va ghida pas cu pas pentru un diagnostic și un tratament corect.