1. Q: Ce este fibrilația atrială? 

A: Fibrilația atrială este cea mai frecventă aritmie cardiacă și constă într-un ritm neregulat al inimii. În anumite circumstanțe, generatorul principal al inimii (numit nodul sinusal), care descarcă impulsuri regulate cu o frecvență între 50 și 100 de bătăi pe minut, nu mai funcționează corespunzător.

Uneori ritmul normal al inimii este înlocuit de fibrilația atrială, un ritm cardiac generat în afara nodulului sinusal și care este neregulat, haotic și frecvent rapid (tahicardic).

Fibrilația atrială predispune la formarea de trombi (“cheaguri”) în interiorul cavităților cardiace pentru că cele 2 camere superioare ale inimii (atriile) nu se mai contractă corespunzător, permițând stagnarea sângelui și coagularea acestuia.

Fibrilația atrială este una dintre cauzele majore de accident vascular cerebral – AVC (până la 30% dintre AVC sunt datorate fibrilației atriale), insuficiență cardiacă, morte subită cardiacă și morbiditate cardiovasculară la nivel global.

2. Q: Ce simptome dă fibrilația atrială?

A: Cel mai frecvent, pacienții se plâng de „palpitații” (adică percepția subiectivă a bătăilor inimii, care sunt resimțite adesea ca fiind rapide și neregulate), senzație de „nod în gât”, amețeli, oboseală accentuată, înțepături în zona inimii.

Alteori, fibrilația atrială poate fi complet asimptomatică și este descoperită întâmplător în cadrul unui control de rutină.

3. Q: Cum este diagnosticată fibrilația atrială?

A: Fibrilația atrială poate fi evidențiată pe electrocardiograma de repaus (ECG) sau în cursul monitorizării ambulatorii îndelungate a ritmului cardiac (Holter ECG).

De asemenea, simptomele descrise de pacient, unele anomalii ale ecografiei cardiace sau extrasistolele numeroase evidențiate pe ECG pot sugera posibilitatea dezvoltării fibrilației atriale.

4. Q: Am fost recent diagnosticat la medicul de familie cu fibrilație atrială. Care este următorul pas?

A: În continuare, este esențial să consultați un medic specialist cardiolog.

El vă poate confirma diagnosticul și vă poate sugera o serie de analize și explorări suplimentare pentru a decela cauza fibrilației atriale, tipul acesteia și tratamentul potrivit pentru dumneavoastră.

5. Q: Care este cauza fibrilației atriale?

A: Cauzele sunt numeroase. Hipertensiunea arterială reprezintă cea mai frecventă cauză a fibrilației atriale.

Alte cauze sunt reprezentate de diferite afecțiuni cardiace (boala cardiacă ischemică, antecedente de infarct miocardic, stenoza de valvă mitrală, cardiomiopatia dilatativă, malformații cardiace congenitale), tulburări metabolice (obezitatea, diabetul zaharat, disfuncția tiroidiană– cu hipo sau hipertiroidism), boala renală cronică, afecțiuni pulmonare cronice, sau aspecte legate de stilul de viață (fumatul sau consumul excesiv de alcool).

Uneori fibrilația atrială apare în context postoperator (când este reversibilă în marea majoritate a cazurilor) sau la vârstnici, ca o consecință a degenerării sistemului electric al inimii.

Sunt situații când aritmia apare și la tineri sănătoși de altfel (din punct de vedere cardiac), de obicei în context de infecție, inflamație, anemie sau după un consum excesiv de alcool în cursul perioadelor de concediu („Sindromul inimii de vacanță”).

Se vorbește de asemenea și de o componentă ereditară (moștenire genetică) a fibrilației atriale.

6. Q: Pot să îmi revin din fibrilație atrială sau voi rămâne cu ea toată viața?

A: Există situații când fibrilația atrială apare secundar unui dezechilbru metabolic, electrolitic, postoperator sau în context inflamator și poate să dispară prin corecția cauzei.

În alte cazuri, când apare ca o consecință a unor modificări structurale avansate ale cordului, ea va deveni cronică și va necesita tratament pentru tot restul vieții.

7. Q: Cum îmi afectează aceasta boală calitatea vieții și supraviețuirea pe termen lung?

A: Calitatea vieții poate fi mult îmbunătățită printr-un tratament corespunzător.

În ceea ce privește prognosticul pe termen lung, studiile arată că pacienții cu fibrilație atrială care urmează un tratament adecvat (de control al frecvenței cardiace și anticoagulant, pentru prevenția accidentului vascular cerebral) au un prognostic asemănător cu cel al persoanelor fără fibrilație atrială.

8. Q: Care sunt pericolele asociate lipsei unui tratament adecvat pentru fibrilația atrială?

A: Cea mai de temut complicație a fibrilației atriale o reprezintă accidentul vascular cerebral, care poate avea consecințe tragice : paralizie, afazie – adică imposibilitatea de a înțelege limbajul vorbit sau de a se exprima prin vorbire, sau chiar deces).

În prezența tratamentului anticoagulant eficient, adică acel tratament care “subțiază” sângele și previne formarea de cheaguri în inimă, acest risc este redus la minim.

De asemenea, fibrilația atrială poate să conducă în timp la dezvoltarea insuficienței cardiace prin varii mecanisme (puls crescut, dilatarea inimii, infarct miocardic acut embolic) sau la infarcte în alte părți ale corpului prin plecarea cheagului format în inimă în circulația sangvină.

9. Q: Care este tratamentul pentru fibrilația atrială?

A: Tratamentul fibrilației atriale are 3 obiective majore:

1) restaurarea ritmului normal al inimii (atunci când este posibil);

2) controlul frecvenței cardiace 

3) anticoagularea, pentru prevenția AVC.

Pe lângă acestea, medicul vă poate prescrie o serie de medicamente pentru controlul hipertensiunii arteriale, ameliorarea simptomelor de insuficiență cardiacă sau pentru prevenția episoadelor de fibrilație atrială (tratament antiaritmic), atunci când aceste episoade apar în pusee.

Pe lângă tratamentul medicamentos, în cazuri selectate este posibil și tratamentul intervențional (ablația de vene pulmonare) sau chirurgical, însă va fi nevoie de o evaluare detaliată a cordului pentru a decide dacă aceste măsuri sunt aplicabile în cazul dumneavoastră.

10. Q: Cum trebuie să îmi schimb stilul de viață dacă am fibrilație atrială?
A: Dacă aveți fibrilație atrială, va trebui să adoptați un stil de viață sănătos, care presupune reunțarea la alcool sau fumat, evitarea așa-numitelor excitante cardiace (stresul, deprivarea de somn, consumul de cafea sau energizante etc).

De asemenea, se recomandă scăderea în greutate, controlul optim al tensiunii arteriale, o alimentație echilibrată săracă în sare și grăsimi saturate și bogată în fructe și legume, alături de un consum corespunzător de lichide.

În speranța că cele prezentate v-au fost de folos, vă doresc multă sănătate